Statul garantează şi asigură protejarea monumentelor istorice în condiţiile stabilite prin Legea 422 din 2001, republicata in noiembrie 2008.

          Ministerul Culturii şi Cultelor este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care elaborează strategiile şi normele specifice de protejare a monumentelor istorice, urmăreşte şi asigură aplicarea lor.

          Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi răspund, după caz, de activitatea de protejare a monumentelor istorice.

          Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi instituţiile din subordinea acestora, precum şi autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice, cu deţinătorii şi administratorii acestora, precum şi cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale din domeniul protejării monumentelor istorice şi îi sprijină în condiţiile legii.

OBLIGATIILE PROPRIETARILOR DE MONUMENTE ISTORICE

          În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligaţi:

          a) sa întreţină, sa folosească şi sa exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor legii şi a Obligaţiei privind folosinta monumentului istoric;

          b) sa asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, sa ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, sa asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii;

          c) sa înştiinţeze de urgenta, în scris, direcţia pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional judeteana, precum şi primarul oraşului ori al comunei respective despre orice modificări sau degradari în starea fizica a monumentelor istorice deţinute şi aflate în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

          d) sa înştiinţeze de urgenta, în scris, direcţia pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional judeteana, precum şi primarul oraşului sau al comunei respective despre descoperirea intamplatoare a oricăror construcţii, elemente de construcţii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurând păstrarea descoperirilor în condiţiile legii, pana la sosirea delegatului instituţiei de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15 zile;

          e) sa asigure, accesul specialiştilor desemnaţi de direcţiile pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, în vederea constatării stării de conservare sau pentru efectuarea de cercetări, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice şi pentru operaţiunile de evidenta;

          f) în cazul în care solicita descărcarea imobilului de sarcina arheologică, sa finanteze săpătura, cercetarea arheologică, elaborarea documentaţiei aferente, conservarea şi protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuării cercetării arheologice;

          g) sa obţină avizele prevăzute de lege pentru toate intervenţiile;

          h) sa asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare , precum şi a oricăror alte lucrări, conform prevederilor legale, numai de către persoane fizice sau juridice atestate în acest sens şi sa prevadă în contracte condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate;

          i) sa respecte toate condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate atunci când executa ei înşişi lucrări de întreţinere curenta sau orice alte intervenţii;

          j) sa permită, pe baza prevederilor contractuale, executarea interventiilor asupra monumentelor istorice deţinute, în cazul în care acestea sunt iniţiate şi finanţate de persoane juridice abilitate;

          k) sa permită montarea şi sa întreţină însemnul distinctiv care marcheaza calitatea de monument istoric a imobilului;

          l) sa obţină avizul direcţiei pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, şi sa asigure pe propria răspundere condiţii corespunzătoare de vizitare, fotografiere, filmare, reproducere şi de publicitate în cazul în care, la solicitarea lor, proprietarii introduc monumentele istorice în circuit public;

          m) sa comunice direcţiei pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, orice schimbare a titularului dreptului de proprietate, de administrare sau a altor drepturi reale, după caz, asupra monumentelor

DREPTURILE PROPRIETARILOR DE MONUMENTE ISTORICE

          Proprietarii imobilelor monumente istorice, sunt scutiţi în totalitate de plata impozitului pe clădiri, cu excepţia spaţiilor în care se desfăşoară activităţi economice sau comerciale.

          Pentru suprafaţa ocupată la sol de imobilele monument istoric nu se plăteşte impozitul pe teren.

          Potrivit legii, consiliile locale pot reduce impozitul pe suprafeţele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric, în funcţie de suprafaţa afectată şi de perioada punerii monumentelor istorice la dispoziţie publicului pentru vizitare, precum şi instituţiilor specializate pentru cercetare.

          Sunt scutite de la plata taxelor de timbru persoanele fizice sau juridice care dobândesc prin moştenire un bun imobil clasat ca monument istoric, utilizat ca locuinţă sau pentru activităţi necomerciale, şi care se angajează în scris la direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional în al cărei teritoriu de competenţă se află bunul imobil în cauză să execute, în termen de 12 luni, lucrările de restaurare şi consolidare stabilite prin documentaţie tehnică aprobată şi avizată în condiţiile legii

          În situaţii justificate şi cu avizul direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, termenul poate fi prelungit o singură dată, cu încă 12 luni.

          În cazul neîndeplinirii în condiţiile şi în termenele prevăzute a obligaţiilor asumate de proprietar la dobândirea bunului, precum şi în cazul înstrăinării bunului înaintea efectuării sau încheierii lucrărilor de consolidare sau restaurare,taxa de timbru se recuperează prin direcţia generală a finanţelor publice, pe baza notei de constatare a direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

          Prevedrile de mai sus se aplică şi celor care dobândesc prin donaţie un bun imobil clasat ca monument istoric.

          Înstrăinarea cu titlu gratuit sau oneros către stat  sau către unităţile administrativ-teritoriale a monumentelor istorice este scutită de plata taxelor de timbru.

          Proprietarii de monumente istorice sunt scutiţi de plata taxei de autorizare a intervenţiilor executate, în conformitate cu dispoziţiile legii 422/2001, asupra monumentelor istorice deţinute, în cazul în care utilizează bunul imobil numai pentru activităţi necomerciale sau, în mod direct, numai pentru locuit.

          Proprietarii imobilelor din zona de protecţie a monumentelor istorice beneficiază de reducerea cu 50%  a taxelor de autorizare pentru lucrările pe care le finanţează şi care sunt necesare pentru păstrarea integrităţii fizice şi a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, astfel cum sunt ele reglementate prin documentaţia de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobată pentru zona de protecţie respectivă, sau prin avizul direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene.

Protejarea patrimoniului arheologic

          Cercetarea arheologica se realizeaza, de catre personalul de specialitate atestat si înregistrat în Registrul arheologilor, conform prevederilor Regulamentului sapaturilor arheologice din România, precum si cu respectarea normelor privind standardele si procedurile arheologice si în acord cu principiile Codului deontologic al arheologilor din România.

          Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, institutiile de specialitate subordonate acestora si autoritatile administratiei publice locale colaboreaza si raspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.

          Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural national si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural national mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.

          Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii în patrimoniul cultural national mobil, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de catre titularul autorizatiei de cercetare a serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, în termen de 72 de ore.

          Bunurile mobile, descoperite, revin de drept institutiilor participante la cercetare, conform protocolului încheiat între parti si conform standardelor si procedurilor arheologice.

          Descoperirile arheologice întâmplatoare se anunta, în termen de cel mult 72 de ore, primarului unitatii administrativ-teritoriale teritoriale de catre persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauza.

          Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un teren în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic poate fi redat activitatilor umane curente.

          Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ emis în conditiile prezentei ordonante, prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic.

          Descarcare de sarcina arheologica, este emis de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor.

          Cercetarile arheologice preventive si supravegherea arheologica sunt obligatorii în cadrul proiectelor de restaurare; supravegherea arheologica este inclusa în devizul constructorului, urmând ca decontarea sa se realizeze pe baza raportului de cercetare întocmit de arheolog.

          Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate si instituite conform legii, beneficiaza de protectia acordata zonelor protejate.

          În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, pentru o perioada ce nu poate depasi 12 luni, regimul de protectie pentru bunurile arheologice si zonele cu potential arheologic, în vederea cercetarii si stabilirii regimului de protejare.

          Cercetarile arheologice se efectueaza numai pe baza autorizatiei emise de Ministerul Culturii si Cultelor si în conformitate cu aceasta.

          Persoanele fizice si juridice care detin si/sau comercializeaza detectoare de metale sunt obligate sa obtina în prealabil autorizatia inspectoratului de politie al judetului respectiv, în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul sau, dupa caz, sediul, si sa se înregistreze la aceste autoritati.

          Accesul cu detectoare de metal si utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar si în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii si Cultelor. Pâna la descarcarea de sarcina arheologica terenul care face obiectul cercetarii este protejat ca sit arheologic, conform legii.

          Autorizarea lucrarilor de construire sau de desfiintare , din zonele cu patrimoniu arheologic se aproba numai pe baza si în conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor.

          În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator, pâna la descarcarea de sarcina arheologica, autorizarea de construire se suspenda sau, dupa caz, primarul unitatii administrativ-teritoriale dispune întreruperea oricarei alte activitati, în conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si se instituie regimul de supraveghere sau sapatura arheologica.

          Proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra terenurilor în care se afla situri arheologice si celor pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligatia de a permite accesul personalului autorizat, în vederea cercetarii si protejarii patrimoniului arheologic, precum si asigurarii masurilor de protectie si paza a bunurilor de patrimoniu.

          Proprietarii sau arendasii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt îndreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada în care se desfasoara acestea, în cuantumurile si în conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarâre a Guvernului.

          Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei îndreptatite de catre finantatorul sapaturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetarii.

          Aducerea terenului la conditia sa initiala revine finantatorului cercetarii arheologice.

          Proprietarii terenurilor sunt scutiti de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafetele afectate de cercetarile arheologice, pe întreaga durata a efectuarii acestor.